Colorata maine-i gata!

Imi aduc aminte cum, prin anii ’90, auzeam strigandu-se pe litoralul romanesc o serie de lozinci care mai de care mai rimate si mai colorate, menite sa capteze amuzamentul si atentia celor din jur. Un om cu o camera foto se plimba pe plaja si incerca sa convinga lumea sa isi faca poze pe post de amintiri din statiune.

Mi-au ramas in minte doar doua dintre ele, pe care le mai folosesc si azi in contexte asemanatoare, intr-un registru colocvial. Prima este cea care denumeste acest articol, iar a doua, putin mai imperativa, este urmatoarea:

Nu dati banii pe prostii, faceti poze la copii!

Daca stau bine sa ma gandesc, cam astea au fost primele mele incursiuni in tainele fotografiei, fiindu-mi prezentata deloc ca o arta, ci mai mult ca o consecinta a faptului ca vrei sa imortalizezi un moment. Acest lucru s-a schimbat in momentul in care am prins vechiul aparat pe film al parintilor si, probabil, l-am stricat incercand sa aflu ce reprezenta fiecare hieroglifa desenata pe el.

De atunci si pana acum au trecut aproape douazeci de ani, timp in care curiozitatile mele si-au gasit raspuns in diverse articole, carti de profil, cursuri si putina practica. Dintr-o oarecare curiozitate, cu timpul, a devenit o pasiune importanta, fiind unul dintre cele mai creative hobby-uri ale mele in prezent.

Dupa aceasta introducere lacrimogena, doresc sa lansez sectiunea probabil impropriu denumita Fotografii, unde voi incerca sa postez cele mai reusite poze/instantanee ale mele. Acestea fiind spuse, de azi ma declar un fotograf de sambata fara prea multa experienta de teren, care isi editeaza pozele si care nu are rabdare sa fie atent la toate detaliile pentru a surprinde un cadru reusit.